
Toka Te Manawa
- Nga ingoa kararehe no AZ
- Nga ingoa kararehe me A, B, C, D me E.
- Ingoa kararehe me te A
- Ingoa kararehe me B
- Ingoa kararehe me C
- Ingoa kararehe me D
- Ingoa kararehe me E
- Nga ingoa kararehe me F, G, H, I me J
- Nga ingoa kararehe me F.
- Ingoa kararehe me G
- Ingoa kararehe me H
- Ingoa kararehe me I
- Ingoa kararehe me J
- Nga ingoa kararehe me K, L, M, N me O
- Ingoa kararehe me K
- Nga ingoa kararehe me te L
- Ingoa kararehe me M
- Ingoa kararehe me N
- Ingoa kararehe me O
- Nga ingoa kararehe me te P, Q, R, S me te T
- Ingoa kararehe me P
- Ingoa kararehe me te Q
- Ingoa kararehe me R
- Ingoa kararehe me S
- Ingoa kararehe me T
- Nga ingoa kararehe me U, V, W, X, Y me Z
- Ingoa kararehe me U
- Ingoa kararehe me V
- Ingoa kararehe me W
- Ingoa kararehe me X
- Ingoa kararehe me Y
- Ingoa kararehe me Z

E kiia ana he iti ake 8.7 miriona momo kararehe huri noa i te ao. Engari ko te maha o nga kararehe kaore ano kia mohiotia he nui. I mohio koe kei te arataki a Brazil i nga rangatira o nga whenua me te kaha pea ki te kimi i nga kararehe tuawhenua whenua? Koinei te rangahau i whakaputaina i te Poutu-te-rangi 2021 e te Whare Waananga o Paraíba (UFPB) e whakaatu ana. Hei aha te korero mo nga kararehe e noho ana i te hohonu o te moana kaore ano kia kitea.
I roto i tenei momo kararehe whai rawa ka kitea e tatou nga momo ingoa, penei i te mammal ibex te ika chicharro ranei, e whakapono ana te nuinga kua tuhia ki te reta X (xixarro). I roto i tenei tuhinga PeritoAnimal e whakaatu ana matou i tetahi raarangi whanui me ingoa kararehe mai i te A ki te Z kia taea ai e koe te whakakotahi i te taatai reta a te kararehe!
Nga ingoa kararehe no AZ
I mua i te tiimata i ta maatau raarangi ingoa kararehe mai i te A ki te Z, Heoi me tohu e taatau he maha nga momo kua ngaro mai i te kararehe i roto i enei tau na te mahi a te tangata. I roto i tenei tuhinga ano, hei tauira, i korerohia e maatau etahi o nga kararehe kua ngaro i te tangata.
Ko matou o PeritoAnimal he whakaaro rangatira mo te kararehe, ka tiakina e matou o raatau tika me te tautoko i nga momo mahi, penei i te tangohanga, kaua e hoko, o nga mōkai pēnei i te ngeru me te kurii. He maha o nga momo ka tirohia e matou i raro ake nei kei te morearea ratou, a ki ta matou ko te uru atu ki nga korero te huarahi tuatahi ki te huri i tenei ahuatanga pono.
Muri iho, ka wehehia e maatau nga waahanga taapiri reta kia pai ake ai te whakaatu i nga ingoa kararehe me nga reta katoa o te taatai me o raatau ingoa putaiao.

Nga ingoa kararehe me A, B, C, D me E.
Ka tiimata ta maatau raarangi ki ingoa kararehe mai i te A ki te Z me nga reta tuatahi e rima o te taatai. I roto i nga kararehe rongonui ka taea e taatau te whakahua i etahi penei i te pi, te purerehua, te räpeti, te mokoweri, ahakoa kua ngaro, e noho tonu ana ki nga whakaaro o te taupori tae noa ki tenei ra, ana, ko te arewhana. Tirohia etahi atu:
Ingoa kararehe me te A
- Pi (Anthophila)
- Aeto (Aegypius monachus)
- Pacifier pango (Laterallus jamaicensis)
- Aeto (Haliaeetus leucocephalus)
- Albatross (Diomedidae)
- muihi (moose moose)
- Alpaca (Vicugna pacos)
- Anaconda (Eunectes)
- Horomia (Hirundinidae)
- Anhuma (Anhima cornuta)
- Tapir (Tapirus terrestris)
- Antelope (momo momo)
- Pūngāwerewere (momo momo)
- Macaw (momo momo)
- Ararajuba (Guaruba guarouba)
- Otter (Pteronura brasiliensis)
- Kaihe (equus asinus)
- Tuna (hekona)
- Ostrich (Struthio camelus)
- Azulão (Cyanocompsa brissonii)
Ingoa kararehe me B
- Punua (papio)
- whiting (Mycteroperca bonaci)
- Kakatai (Siluriformes)
- Te ika pupuhitetraodontidae)
- Tohora (momo momo)
- Pakipaki (momo momo)
- Hummingbird (trochilid)
- Beluga (Leucas Delphinapterus)
- I kite ahau ia koe (Pitangus sulphuratus)
- Pītara (Coleoptera)
- Kāniweti hiraka (Bombyx Mori)
- bison (bison bison)
- koati (capra aegagrus hircus)
- Oki (kaiako pai)
- Pūrerehua (Lepidoptera)
- Dolphin (Inia geoffrensis)
- Buffalo (Buffalo)
- Wahangu (equus asinus)
Ingoa kararehe me C
- Koti (capra aegagrus hircus)
- Cockatoo (Cockatoo)
- Kuri (Canis lupus familiaris)
- Calango (Cnemidophorus wheehe)
- Kamomere (Chamaeleonidae)
- Heke (caridea)
- Kamera (Camelus)
- kiore (kiore)
- Kanaria (Mus muskulus)
- Kangaroo (Makropu)
- Capybara (Hydrochoerus hydrochaeris)
- Ngata (Gastropoda)
- Ngata (Gastropoda)
- Pāpaka (Brachyura)
- RAM (Tuhinga o mua)
- Tohua (Ixoid)
- Hoiho (equus caballus)
- Taaka (Ciconia)
- Centipede (Chilopoda)
- tarakona (adustus kennels)
- Cicada (cicadaidea)
- Swan (Cygnus)
- Koala (Phascolarctos cinereus)
- Nakahi (momo momo)
- Koitareke (nothura macular)
- Rapiti (tino noa: Oryctolagus cuniculus)
- Ruru (Strigiformes)
- Korokoti (kōroke)
- Koroi huruhuru (Caluromys lanatus)
- Termite (isoptera)
- agouti (Dasyprocta)
Ingoa kararehe me D
- O te ringa (Procavia capensis)
- Te rewera o Tasmania te rewera Tasmania ranei (Sarcophilus harrisii)
- Taimana a Gould (Erythrura gouldiae)
- Dinosaur (mokoweri)
- Weasel (mustela)
- Tarakona Komodo (Varanus komodoensis)
- Tauhokohoko (Camelus dromedarius)
- Dugong (dugong dugon)
Ingoa kararehe me E
- Elephant (tino noa: Elephas Maximus)
- Emma (Rhea Amerikana)
- Tuna (anguilla anguilla)
- Scorpion (Akiona)
- hautai (porifera)
- Squirrel (Sciuridae)
- Starfish (asteroid)

Nga ingoa kararehe me F, G, H, I me J
Kei te mohio koe ki te fenugreek? Kua kite ake koe i tetahi kaokao reparo? Ana ka korero maatau hyenas, ka whakaaro noa koe mo te kiriata Te Raiona Raiona? Ka whai i ta maatau raarangi ingoa kararehe mai i te A ki te Z:
Nga ingoa kararehe me F.
- Pheasant (Phasianus colchicus)
- Hawk (pāhekeheke)
- Fenugreek (vulpes kore)
- Flamingo (Phoenicopterus)
- Tohu (Phocidae)
- Popokorua (Kohurutanga)
- Weasel (mars foina)
- Ferret (Whanau ake a Mustela putorius)
Ingoa kararehe me G
- Mawhitiwhiti (Caelifera)
- Karoro (laridae)
- Tokaa (gallus gallus)
- Tuaka (Didelphis)
- He hata (wahine wahine)
- kuihi (anser kaiwhakarato)
- Egret (Ardeidae)
- ngeru (Felis catus)
- Gharial (Gavilis gangeticus)
- Hawk (Harpy harpy)
- Gazelle (Gazella)
- keke reparo (Eublepharis macularius)
- Koura (Koura)
- Wildebeest (Connochaetes)
- Dolphin (Delphinus delphis)
- Gorila (koraka)
- motokā (Cyanocorax caeruleus)
- Kirikiti (grylloidea)
- Guanaco (paru guanicoe)
- Cheetah (Acinonyx jubatus)
Ingoa kararehe me H
- Haddock (Melanogrammus aeglefinus)
- Hamster (Cricetinae)
- Harpy (Harpy harpy)
- hyena (Hyaenidae)
- Hilochero (Hylochoerus meinertzhageni)
- Hipoppotamus (Hippopotamus amphibius)
Ingoa kararehe me I
- Ibex (capra ibex)
- Iguana (iguana iguana)
- Impala (Aepyceros melampus)
- Inhambu-chororó (Crypturellus parvirostris)
- Irara (te turaki barbarian)
- Irauna (Molothrus oryzivorus)
Ingoa kararehe me J
- Toronga (Chelonoidis waro)
- Jacana (jacanidae)
- Alligator (Alligatoridae)
- Jacutinga (jacutinga aburria)
- Ocelot (Te pihoihoi Leopardus)
- Manta (Mobula birostris)
- Jararaca (Ko te jarraca)
- Poaka (sus scrofa)
- Tango (equus asinus)
- Poahaconstrictor pai)
- Ladybug (Coccinellidae)
- Kaihe (equus asinus)

Nga ingoa kararehe me K, L, M, N me O
He iti noa nga ingoa kararehe me te reta K, na te mea i taapirihia atu te reta ki ta maatau taatai reta i etahi tau ki muri. Na mena kei etahi atu nga reo penei i te reo pakeha, ko nga ingoa penei i a Koala e tuhia ana me te K, i te reo Potiki ka whakamahia e matou te reta C. He puri, kei te haere tonu me ta maatau raarangi ingoa kararehe mai i te A ki te Z, me nga ingoa kararehe me nga reta K, L, M, N koinei te :
Ingoa kararehe me K
- Kadavu Fantail (Rhipidura personata)
- Kakapo (Strigops habroptilus)
- kinguyo (Carassius auratus)
- Kiwi (actinidia reka)
- kookaburra (Dacelo)
- kowari (Dasyuroides byrnei)
- krill (Euphausiacea)
Nga ingoa kararehe me te L
- Centipede (scolopendridae)
- Anuhe (ngā momo)
- Lizard (Hemidactylus Mabouia)
- Lobster (Palinurid)
- Crayfish (Astacidean)
- Lambari (Astyanax)
- Lamprey (Petromyzontidae)
- Raiona (panthera leo)
- Hare (Lepus europaeus)
- Lemur (Parukahu)
- Reparo (panthera pardus)
- Puku (Gastropoda)
- llama (paru glam)
- Tararua (Anisoptera)
- Lynx (Lynx)
- Wuruhi (kennels lupus)
- kōwhaiti (lumbricoid ascaris)
- Otter (Lutrinae)
- Inoi Mantis (Mantodea)
- Wheke (Loligo vulgaris)
Ingoa kararehe me M
- Makimaki (Tuhinga o mua)
- Mamoto (Mamuta)
- Mongoose (Herpestidae)
- Punua (Porohita Polyicolor)
- moth (Lepidoptera)
- Mariquita (Setophaga pitiayumi)
- Maritaca (Pionus)
- Marmot (ngote ngote)
- Mallard (Rodentia)
- Tiewai (Medusozoa)
- Tamarin (momo momo)
- Kutukutu (lumbricine)
- Mocó (Kerodon rupestris)
- Pekapeka (chiroptera)
- Moray (Muraenidae)
- Walrus (Odobenus rosmarus)
- rere (musk whare)
- Waeroa (momo momo)
- Mule (Equus asinus × Equus caballus)
Ingoa kararehe me N
- Kaore e taea te aukati (Phylloscartes paulista)
- Narwhal (Monodon monoceros)
- Negrinho-do-mato (Moss Cyanoloxy)
- neinei (Pitangua Megarynchus)
- Kore (boselaphus tragocamelus)
- Niquim (Thalassophryne nattereri)
- Nightjar (Caprimulgus europaeus)
- wahine iti (Xolmis irupero)
- Numbat (Myrmecobius fasciatus)
Ingoa kararehe me O
- Okapi (okapia johnstoni)
- ogeous (Falco subbuteo)
- Hekere (panthera onca)
- Orangutan (Pong)
- Orca (orcaus orca)
- Platypus (Ornithorhynchus anatinus)
- Oyster (Ostreidae)
- Urchin (Erinaceus europaeus)
- Hakihaki Moana (Echinoid)
- Hipi (Tuhinga o mua)
Ko te whakamahi i tenei waahanga ka whakaatuhia e matou etahi ingoa manu, e mohio ana koe ki te rereketanga o te manu me te manu? I tenei tuhinga mo nga ingoa manu mai i te A ki te Z ka whakamaramahia e maatau!

Nga ingoa kararehe me te P, Q, R, S me te T
Ka haere tonu me ta maatau raarangi ingoa kararehe mai i te A ki te Z, ka kite maatau inaianei i etahi ingoa kararehe me nga reta P, Q, R, S me T. Heoi, kua pau etahi o era. morearea morearea a kei roto i te Pukapuka Whero a te Fauna Brazil i whakawehia e te Whakauru[1], he whakaputanga i whakaritea e te Chico Mendes Institute mo te Tiakitanga Biodiversity.
I roto i nga kararehe tata morearea, ka taea e taatau te whakahua i etahi momo ngahereherehere, armadillos me nga mango.
Ingoa kararehe me P
- Paca (cuniculus paca)
- Pacupeba (Myleus pacu)
- Panda (Ailuropoda melanoleuca)
- Pangolin (Pholidot)
- Panther (panthera)
- Parrot (psittacidae)
- Sparrow (pāhihi)
- Manu (momo momo)
- Parera (Anatidae)
- Peakiri (Phasianidae)
- Ika (momo momo)
- Manatee Amazonian (Trichechus inungui)
- Pelikana (Pelecanus)
- Pepeke (heteropter)
- Paparahi (Alectoris rufa)
- Poroka (Hylidae)
- Parakeet (Melopsittacus undulatus)
- Tuuru (Culicidae)
- Peru (Meleagris)
- Peiwai (picidae)
- Penguin (Spheniscidae)
- papura (linaria cannabine)
- Goldfinch (carduelis carduelis)
- Chick (gallus gallus)
- Kutu (Phthiraptera)
- Piranha (Pygocentrus nattereri)
- Pirarucu (Arapaima gigas)
- Horita (wheke)
- Kukupa (Columba livia)
- pony (equus caballus)
- Poaka (Sus scrofa domesticus)
- Hedgehog (Coendou prehensilis)
- Poaka Guinea (cavia porcellus)
- Mua (cavia aperea)
- Te mangere (Folivora)
- Koura (Siphonaptera)
- Puma (Puma concolor)
Ingoa kararehe me te Q
- coati (I roto i to)
- Nutcracker (Nucifraga)
- Kei te hiahia ahau-kei te hiahia ahau (Vanellus chilensis)
- Quetzal quetezal ranei (Parapara)
- Chimera (Chimaeriformes)
- Na wai koe i whakakakahu (Poospiza nigrorufa)
- Hauwha-mahi-tonga (Microspingus cabanisi)
Ingoa kararehe me R
- Kiore (rattus)
- kiore (Rattus norvegicus)
- Pokiha (Vulpes Vulpes)
- Rhinoceros (rhinocerotidae)
- Poroka (ranidae)
- Nightingale (Luscinia megarhynchos)
- Reindeer (rangatahi tarandus)
- Hihi (motuka potamotrygon)
- Rererua (Streptopelia)
- Ngawha moana (Centropomus undecimalis)
- Lacemaker (manacus manacus)
Ingoa kararehe me S
- I mohio koe (Turdus amaurochalinus)
- marmoset (Callithrix)
- Salamander (hiku)
- Haramona (Utu o te Taramo)
- Leech (Hirudine)
- Poroka (pupuhi)
- Hararini (Sardinella brasiliensis)
- Saruê (Didelphis aurita)
- seriema (Cariamidae)
- nakahi (ophidia)
- Pononga (Hinengaro Leptail)
- Siri (callinectes sapidus)
- Puma (Puma concolor)
- Anaconda (Eunectes)
- Suricate (meerkat meerkat)
- Surupimi (Pseudoplatystoma corruscans)
Ingoa kararehe me T
- Mullet (mugilidae)
- Anteater (Myrmecophaga tridactyla)
- Monkfish (lophius)
- Tangara (Chiroxiphia caudata)
- Turtle (Whakaaturanga)
- Armadillo (Dasypodidae)
- Tatuí (Dasypus septemcinctus)
- Teyu (Tupinambis)
- Tohu (honi honi)
- Teredo (Teredinidae)
- Taika (tiger panther)
- Tilapia (Oreochromis niloticus)
- Kamiriona (talpidae )
- Bull (kaiako pai)
- Pepe (riwai)
- Triton (Pleurodelinae)
- Toronga (hautara taraute)
- Mango (hetita)
- Toucan (Ramphastidae)
- Patu Peakiri (Cichla ocellaris)
- Tucuxi (Sotalia fluviatilis)
- Tuiuiu (jabiru mycteria)
- Tupaia (whanau Tupaiidae)

Nga ingoa kararehe me U, V, W, X, Y me Z
Ko te whakamutunga engari ko te iti rawa ko nga ingoa kararehe me nga reta whakamutunga o te taatai. I konei ka whakaatuhia e maatau he iti noa nga ingoa kararehe me W me Y tika mo te taua take i whakahuatia e matou e pa ana ki nga kararehe me te reta K (ko enei reta kaore i uru ki te taatai o te reo Potiki).
Na, ka mutu ta maatau raarangi ingoa kararehe mai i te A tae atu ki te Z, ka whakaatuhia e maatau etahi kararehe pākiki e whakaohooho ana i te whakaaro rongonui, pēnei i te unicorn, me tetahi momo kua tu ano i te ngahere o Awherika, te koheba, ka kiia nei he kararehe ngau.
Ingoa kararehe me U
- Unicorn (Elasmotherium sibiricum)
- Pea (Ursidae)
- Aeto (Coragyps atratus)
- Urumutum (Nothocrax urumutum)
- Uirapuru-ma (Henukorini leukosticite)
- Whoa-pi (Synallaxis albescens)
- Urumutum (Nothocrax urumutum)
- Little Uirapuru (Tyranneutes stolzmanni)
Ingoa kararehe me V
- Kau (kaiako pai)
- Firefly (Whanau Lampyridae)
- He hata (cervidae)
- Greenfinch (Koroiwai māoro)
- Punua (Hymenoptera)
- nakahi (Viperidae)
- Vicuna (vicugna vicugna)
- Utauta (pecten maximus)
- Mink (mink neovison)
Ingoa kararehe me W
- Wallaby (Makropu)
- Wombats (Vombatidae)
- Kaitito (Chamaea fasciata)
Ingoa kararehe me X
- Shaiá (Torquat Chauna)
- Xexeu (pūtau cacicus)
- Ximango (chimango milvago)
- Xuê (Pymelodella Lateristriga)
- Xuri (Rhea Amerikana)
Ingoa kararehe me Y
- Wai kutikuti a Yelkouan (puffinus yelkuan)
- Ynambu (Tinamidae)
Ingoa kararehe me Z
- Zebra (equip)
- Zebu (bos taurus tohu)
- Drone (Apis mellifera)
- Zorrilho (chinga conepatus)
- Zaglosso (Zaglossus bruijni)
- Zabele (Crypturellus noctivagus zabele)
- Batsman (korohū bicolor)
- Tihi-toka (Callicebus torquatus)
Na kua mohio koe he maha nga ingoa kararehe mai i te A tae atu ki te Z a kei te mohio koe ki nga ingoa putaiao o ia tangata, ka taea e koe te tohu he maha nga kaute o te kemu ka mutu ana he aha koe ka haere ai ki te hono atu NGO kararehe. Kei raro nei, ka waiho e matou tetahi riipene ataata hei whakamarama atu mena he kararehe kaainga, he kararehe mohoao ranei e hiahia ana ki a koe:
Ki te hiahia koe ki te panui i nga tuhinga rite ki Nga ingoa kararehe no AZ, ka tūtohu koe kia uru mai koe ki ta maatau Curiosities waahanga o te ao kararehe.